Organismele modificate genetic

Un organism modificat genetic (OMG) este un organism al cărui material genetic a fost alterat. Această alterare este de obicei rezultatul combinării moleculelor de AND din surse diferite într-o singură moleculă. De exemplu, soia modificată genetic poate avea AND-ul nucilor. Exisită multiple riscuri pe care aceste organisme le prezintă asupra sănătăţii umane, animale şi ambientale precum şi asupra fermierilor locali şi economiilor locale ca urmare a monopolurilor producatorilor de seminţe pentru OMG. Mai mult, nu există evidenţe că acest tip de culturi măresc producţia de hrană şi nu există un consens între oamenii de ştiintă cu privire la pericolele şi beneficiile asociate cu OMG.

 

Unde le găsim?

Există 4 tipuri principale de culturi care sunt dominante şi utilizează tehnologii MG pentru creşterea lor comercială. Acestea sunt reprezentate de soia, porumb, bumbac şi uleiul de rapiţă. Trei sferturi din alimentele MG se găsesc în SUA. Potrivit GMO Compass, porumbul este singura plantă care este cultivată pentru comerţ în Europa. Primele tipuri de porumb MG au fost aprobate de UE în 1997 şi Spania a fost prima ţară care le-a pus in folosinţă. Conform statisticelor din 2006 a International Service for the Acquisition of Agri-biotech Applications, astăzi producţia de OMG la nivel mondial are loc în 22 de ţări. La nivel European 7 din cele 27 de state membre produc culturi MG.: Spania, Franţa, Germania, Republica Cehă, Slovacia, Portugalia şi România.

 

România este al doisprezecelea producător mondial şi reprezintă cel mai mare producator european de OMG în 2006. Mai mult, Greenpeace menţionează ca în anul 2007 au avut loc cultivări comerciale ilegale la scara largă în ţara noastră. Autorităţile române nu par să deţină controlul asupra acestor producţii ilegale de OMG şi au permis Monsanto (o corporaţie multinaţională care reprezintă liderul mondial a seminţeleor MG, deţinând între 70 si 95 din piaţă pentru mai multe tipuri de culturi MG) să pună stăpânire pe terenurile ţării, contaminând mediul natural, alimentele şi oamenii.

 

În Europa, cea mai mare parte a produselor de hrană MG sunt folosite pentru hrana animalelor domestice. Potrivit unui studiu al UK Soil Association, 60% din cantitatea de porumb şi 30% cea de soia utilizate în hrana animalelor este MG. Nu există nici o lege în Europa care să ceară etichetarea produselor alimentare atunci când acestea sunt MG. În prezent, produsele alimentare organice sunt singurul tip de hrană care interzice OMG.

 

Care sunt consecinţele?

Modificarea genetică a produselor agricole are potenţialul de a mari recolta, făcând ca repectivele culturi să fie mai rezistente la boli, acestea reprezentând singurile vesti bune. Totuşi, există multiple riscuri pentru sănătatea umană şi animală (alergii, transferul toleranţei la antibiotice şi alte efecte necunoscute) pentru ecosistem (transfer nedorit de gene prin polinizare încrucişată, alterarea solului şi efecte necunoscute pentru alte organisme şi pirderea biodiversităţii florei şi faunei) şi pentru mijloacele de trai ale fermierilor prin dominarea producţiei mondiale de produse alimentare de către câteva companii, prin creşterea dependenţei ţărilor industrializate fara de ţările în curs de dezvoltare şi prin aşa numita biopiratare (exploatare externă a resurselor naturale).

 

Mai mult, nu există nici o evidenţă că produsele MG cresc producţia de alimente şi nu există încă un sens comun între oamenii de ştiinţă cu privire la beneficiile şi pericolele asociate OMG. Chiar vrei să mănânci hrana care nu stii cum a fost produsă şi a cărei efecte asupra sănătăţii sunt dezbatute în mod constant? Chiar doreşti să sprijini utilizarea crescândă a produselor chimice în agricultură care sfârseşte în hrana ta şi în ecosistem având efecte impredictibile?

 

Sănătate

Hrana MG a fost lansată pe piaţă în anii ’90. Nu există suficientă informaţie disponibilă cu privire la efectele pe termen lung pentru sănătate. Schimbarea bazei genetice a hranei poate duce la efecte considerabile asupra sănătăţii noastre. De exemplu, un anumit brand de carotfi, în prezent discutat în sânul Comisiei Europene şi care este posibil să fie aprobat pentru a hrăni animalele domestice conţine gene rezistente la antibiotice. Acest cartof BASF poate slăbi capacitatea animalelor respective şi a oamenilor de a se lupta cu anumite boli pentru că vor deveni mai rezistenţi la anumite antibiotice.

 

Ecosisteme

Odată ce OMG-urile sunt eliberate în mediul natural, nu mai pot fi înlaturate! OMG-urile se pot dispersa pe arii largi prin polinizare încrucişată şi prin seminţe transportate de vânt sau de animale. Odată ajunse pe noi terenuri, intră în competiţie cu specii native şi schimbă scosistemul natural, reducând biodiversitatea. Pentru că cele mai multe OMG sunt create pentru a fi rezistente la ierbicide şi patologii ale plantelor, pot submina ecosistemul natural. O plantă creată pentru a fi rezistentă la anumite patologii poate utiliza capacitatea respectivă până la distrugerea pradatorilor naturali şi omorârea unor specii esenţiale pentru buna funcţionare a ecosistemului respectiv. Mai mult, pentru că cele mai multe produse agricole MG sunt tolerante la ierbicide permit fermierilor să folosească aceşti poluanţi în cantităţi mai mari. Aşadar, ierbicidele sunt folosite în cantităţi mai mari şi acestea pătrund atât în hrana rezultată cât şi în sol şi apa subterană.

 

Fermierii

OMG sunt responsabile în parte pentru distrugerea economiilor locale agricole. Pentru că companiile de biotehnologie care produc seminţe MG au patente stricte şi fermerul trebuie să cumpere în fiecare an semninţe noi şi ierbicide de la acelaşi distribuitor. Fermierul devine aşadar dependent de o mare corporaţie multinaţională pentru a-şi obţine mijloacele de trai. Controlul crescut a ofertei de seminţe de către o mână de companii de biotehnologie gigantice face ca preţurile seminţelor să crească, reduc diversitatea seminţelor şi expun fermierii la eforturi devastatoare pentru a economisi seminţe.

 

De asemenea, cu speciile tolerante la ierbicide, mai putina forţă de muncă este necesară pentru a produce aceeaşi cantitate de recolte. Aceste chimicale sunt de asemenea distribuite de aceleaşi câteva companii de biotehnologie care deţin sementele MG. Din 2002 până în 2006, utilizarea ierbicidelor pentru boabele de soia a crescut de la 1.39 la 3.67 milioane livre. Atrazinul, interzis în UE in 2006 din cauza legăturii descoperite cu multiple probleme de sănătate, cum ar fi tulburari endocrine, cancer de prostată şi de sân, este cel mai des aplicat în culturile de porumb din SUA. Pe când utilizarea de glifosfat a crescut de 5 ori în ultimii 5 ani, utilizarea de atrazin a crescut cu 12 % şi aplicaţiile agregate ale principalelor 4 ierbicide pentru porumb au crescut cu 5%. Astăzi, Monsanto, DuPont-Pioneer, Syngenta, Bayer şi o mână de alte multinaţionale deţin cea mai mare parte a seminţelor comerciale mondiale. Preţul seminţelor a crescut în mod dramatic în SUA pentru că aceste companii urmăresc maximizarea profitului. Fermierii au alternative din ce în ce mai puţine pentru că aceste companii reduc progresiv seminţele convenţionale mai uşor disponibile. Pe scurt, seminţele vândute de aceste mari companii au facut ca micii fermieri să dea faliment şi au contribuit la apariţia marilor ferme mecanicizate cu mai putină forţă de muncă, distrugând vieţile a mii de fermieri.

 

OMG-urile produc mai multă hrană?

Descoperiri cheie a raportului publicat de Friends of Earth în ianuarie 2008 Who benefits from gm crops? The rise in pesticide use’ (Cine beneficiaza de OMG? Creşterea utilizării de pesticide) arată că produsele agricole MG au eşuat în a furniza beneficii ambientale, sociale şi economice. Mai mult, raportul comunică faptul că ‘Produsele agricole tolerante la ierbicide şi pesticidele au dus la apariţia unei epidemii de buruieni rezistente la ierbicide în SUA, Argentina şi Brazilia, încuranjând prin urmare o utilizare şi mai mare de chimicale pentru a le putea controla. Pesticidele au efecte adverse asupra sănătăţii şi impacte asupra mediului exacerbate de agricultura OGM. Nu este o simplă întamplare faptul că companiile agrochimice de biotehnologie îşi concentrează atenţia pe dezvoltarea de produse agricole care promovează pesticidele şi sunt tolerante la ierbicide: acestea duc la vânzări majore de chimicale pe care tot aceleaşi mari companii le vând. Majoritatea produselor agricole MG nu sunt destinate pentru oamenii flămânzi din ţările în curs de dezvoltare, ci sunt folosite pentru a hrăni animale, pentru a genera biocombustibili şi pentru produse de hrana care necesită procesare ridicată – mai ales pentru consumul în ţările bogate. Produsele MG nu au mărit siguranţa hranei pentru cei săraci. Nici unul dintre produsele MG de pe piaţă sunt modificate pentru creşterea potenţialului producţiei şi cercetările continuă pentru noi varietăti promovatoare de pesticide care tolerează aplicarea unuia sau mai multor ierbicide.

 

Într-un mod semnificativ, companiile de biotehnologie nu au introdus un singur produs agricol MG cu o capacitate de producţie mărită, nutriţie sporită, tolerant la secetă sau la săruri. Produse agricole tolerante la boli sunt practic neexistente. De fapt, ca în trecut, 100% din suprafeţele globale cultivate cu OMG comerciale au fie una sau ambele dintre urmatoarele două trăsături: sunt tolerante la ierbicide şi rezistente la insecte. Deci, pe scurt, OMG nu produc mai multa hrană pentru săracii lumii şi nici nu descresc costurile hranei.


Acest articol a fost citit de 2680 ori. Average rating: 5,0 din 11 voturi.
Cum apreciați acest articol?
Adaugă pe

Feedback cititori

Postează comentariul tău
Nume:
E-mail:
Comentariu:
Insert Cancel
parteneri saptamana fairtrade Centrul Cultural Francez Iasi Cafeneaua Acaju Libraria-Cafenea Anvant-Garde Via Naturalia Pim Koala Fairtrade Cofetaria Mirage Radio Iasi Radio Hit evenimentul iasi evenimentul iasi ziarul iasi Opinia Veche