The Big Swap - Fairtrade Foundation

by Adela 24. February 2010 12:56

In asteptarea saptamanii Fairtrade locale, delectati-va cu o campanie organizata de Fairtrade Foundation prin care se incurajeaza oamenii sa treaca de la produsele lor obisnuite la unele fairtrade.

The Big Swap

Tags: ,

Proiecte

Schimbarile climatice si saracia. Raport din Tadjikistan

by Adela 23. February 2010 12:23

foto credit: Karen Robinson, Oxfam

Un raport - studiu de caz - facut in Tadjikistan si publicat recent de Oxfam dezvaluie ca retragerea ghetarilor si conditiile de mediu extreme - seceta, inundatii - pot pune in primejdie nu doar stabilitatea regionala ci si securitatea hranei si a vietilor omenesti.

Studiul Reaching Tipping Point? Climate Change and Poverty in Tajikistan spune ca ghetarii din zona, in special cei din Muntii Pamir (parte a lantului Trans Himalaian), se topesc, resursele de apa potabile se reduc si pot determina potentiale dispute in regiune pe viitor.

Efectele schimbarilor climatice se simt deja in zonele rurale din Tadjikistan, unde 1.4 milioane de oameni au fost afectati de lipsa hranei in ultimii ani. Desi vara trecuta a venit cu ploile mult dorite si atat de necesare populatiilor rurale dupa 3 ani consecutivi de seceta, recolte pierdute si una dintre cele mai grele ierni inregistrate vreodata, trendul pe termen lung este unul clar negativ.

Date cheie publicate in raportul Oxfam:

- In unele regiuni ale Tadjikistanului, temperaturile au crescut cu 1.0-1.2 grade C in ultimii 60 de ani.

- Numarul de zile/an in care temperaturile au depasit 40 de grade C au crescut.

- Conform oamenilor de stiinta, 20% din ghetarii tarii s-au retras si inca 30% urmeaza sa se retraga/dispara pana in 2050.

- Ghetarul Fedchenko, cel mai mare din tara, se topeste 16-20 metri/an.

- Consecintele schimbarilor climatice pot depasi capacitatea de adaptare a multor tari din regiune, contribuind la destabilizare politica si migratia populatiilor.

Raportul este bazat pe interviuri conduse in zonele rurale Vose, Fakhor si Temurmalik din regiunea Khatlon, aflata in sudul Tadjikistanului, la granita cu Afganistanul. Oxfam ajuta comunitatile fermiere sarace sa se adapteze la secete, inundatii si alte dezastre care afecteaza Khatlonul - supranumit "cosul cu paine" pe vremea sovieticilor. Alte interviuri au fost conduse in zonele agricole Spitamen si Ganchi, in regiunea Sugd din nordul tarii. 70% din populatia din Tadjikistan locuieste in zone agricole, sunt foarte putine posibilitati de trai in afara capitalei - existente in majoritate in Khatlon si Sagd. 

Raportul complet e disponibil in engleza aici. (pdf)

Tags: , , ,

General

Video Masa Critica

by Daniela 27. January 2010 19:12

Masa Critica Iasi - aprilie 2009 from Mai Bine on Vimeo.

 

Mulţumim lui Dan Acostioaei pentru filmările realizate la Masa Critică din aprilie 2009 .

Le-am pus cap la cap şi am realizat un film de prezentare a evenimentului.

Sperăm să atragă şi mai mulţi participanţi la ediţiile ce vor urma.


 

mai multe informaţii despre Masa Critica în Iaşi:

http://criticalmassiasi.blogspot.com/


Tags:

General

Obiectivele Mileniului, dupa 10 ani?

by Adi 26. January 2010 15:24

Tags: ,

Eşec la Copenhaga

by Anca 24. December 2009 09:12

Liderii lumii au eşuat în a livra ceea ce au promis, continuă să ignore datele ştiinţifice şi au negociat în virtutea unor interese limitate. Ca membri ai sectorului neguvernamental, considerăm că acordul de la Copenhaga este ineficient, ne-echitabil şi nu are caracter obligatoriu pentru semnatari.

În primul rând, acordul nu stabileşte ţinte obligatorii de reducere a emisiilor pentru statele dezvoltate, principalii autori ai actualei crize climatice. Acordul include posibilitatea ca o cantitate foarte mare de emisii să fie permisă, fără însă a fi contabilizată (din emisii tip „hot air” şi managementul pădurilor).

Amânarea unor decizii clare şi obligatorii pentru perioada următoare este costisitoare atât în termen de vieţi omeneşti, cât şi în bani (Agenţia Internaţională pentru Energie a estimat că fiecare an care trece fără acţiuni reale pentru reducerea emisiilor costă umanitatea 500 de miliarde USD). Forma actuală a acordului nu are nici o şansă să limiteze creşterea temperaturii globale la 2oC. Finanţarea propusă în acord este chiar mai mică decât subvenţiile oferite de statele dezvoltate pentru combustibili fosili. Nu în ultimul rând, acordul nu menţionează absolut nimic despre reducerea emisiilor din transportul aerian şi maritim, care reprezintă aproape 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

„Acordul de la Copenhaga ne-a dezamăgit şi ne descurajează. Statele din Europa de Est au avut un rol important în blocarea unor reduceri de emisii în UE mai mari de 20% şi a creşterii fondurilor destinate ţărilor în curs de dezvoltare. Aşteptăm să vedem care sunt paşii următori, însă ne aşteptăm ca în anii ce urmează schimbările climatice să schimbe faţa Pământului şi să afecteze existenţa fiecăruia dintre noi. Se pare că liderii noştri politici nu văd această urgenţă”, a declarat Lavinia Andrei, preşedinte al TERRA Mileniul III.

„Nu poate ieşi nimic bun dintr-un proces de negociere şi luare a deciziilor în care părţile interesate sunt lăsate să aştepte la uşă. Este ruşinos pentru Organizaţia Naţiunilor Unite şi este ruşinos pentru toţi şefii de state şi guverne care au fost de acord să participe într-un astfel de proces. Acordul este realmente nul: nu răspunde nici uneia dintre problemele cu care ne confruntăm la nivel global. Cu toate acestea, cursul evenimentelor poate fi schimbat. Ştiinţa oferă destule motive, cunoaştem deja soluţiile, nu mai avem nevoie decât de voinţă politică”, a declarat Eliza Teodorescu , preşedintele Reţelei de Acţiune pentru Climă România.

Cele 192 de state prezente au căzut de acord asupra următoarelor aspecte:

- menţinerea creşterii temperaturii globale la maxim 2oC;

- crearea unui fond de 30 miliarde USD anual, până în 2012, care să fie pus la dispoziţia statelor în curs de dezvoltare pentru acţiuni de reducere a emisiilor şi adaptare. Creşterea contribuţiei statelor dezvoltate la acest fond, la 100 miliarde USD pe an, pe perioada 2012-2020;

- necesitatea creării unor mecanisme care să susţină transferul de tehnologie si reducerea emisiilor prin REDD;

- stabilirea ţintelor de reducere a emisiilor pentru ţările dezvoltate până la 31 ianuarie 2010.

Preluat de la Lavinia Andrei si Eliza Teodorescu, martori la Copengaga.

Tags: , ,

The sinking of Tuvalu

by Adi 15. December 2009 11:04

Da.. până astăzi nu m-am gândit la așa ceva, că va fi o primă țară care să fie inghițită de ape..

Tuvalu va fi prima țara care se va scufunda ca urmare a schimbărilor climatice. Este formată de un grup de 9 insule din estul Polineziei cu suprafața totală de 26 Km2 unde întreaga populație (12.000) trăiește la mai puțin de 2 metri deasupra nivelului mării. Cel mai înalt punct din întreaga țara este 4 metri.

tuvalu

Iată un fragment din mesajul transmis de reprezentantul națiunii Tuvalu acum câteva zile în cadrul Summitului pentru mediu de la Copenhaga:

Madame President, this is not just an issue of Tuvalu.[...]millions of other people around this world are affected enormously by climate change. Over the last few days I’ve received calls from all over the world offering faith and hope that we can reach a conclusion on this issue.

Madame President, this is not a media trip for me. I have refused to take media calls on this issue. As a humble servant of the government of Tuvalu, I have to make a strong appeal to you that we consider this matter properly.

[..] We've had our proposal on the table for six months. Six months, it's not the last two days of this meeting. [..]

I woke this morning. I was crying. That’s not easy for a grown man to admit. The fate of my country rests in your hands...

Însă, ce poți face tu? Tu poți face multe, poți să te informezi, să conștientizezi, să iți schimbi comportamentul și să provoci pe cei din in jurul tău...

Tags: , ,

General

Primul targ handmade si vintage din Iasi

by anca 13. December 2009 16:54

 

In Ajun de Mos Neculai, am participat la un targ organizat de Acaju Boutique si Cafeneaua Acaju. Deja evenimente de rutina in capitala sau alte orase din Vest, acest tip de eveniment a fost o premiera la nivel local. Vizitatorii s-au bucurat de sansa de a cumpara mai bine: cadouri unicat, realizate manual, produse local, intr-un cuvant - lucruri "verzi" pentru daruri pline de însemnătate.

 

 

 

Tags: , , ,

Crăciunul ca pansament

by Oana 11. December 2009 11:02

CRACIUNUL CA PANSAMENT

Nu va speriati, am o intrebare: de ce ne plac colindele? In fiecare an colinde, in fiecare an aceleasi versuri care vestesc ceva, in fiecare an oameni care vin sa ureze cu mai mult sau mai putin talent ceva, acelasi ceva, care noua ni se pare mereu altfel!De ce simtim nevoia caldurii Craciunului, de ce simtim nevoia sa “fim mai buni”,e oare o empatie cu semenii care chiar simt asta sau e pur si simplu o refulare in bunatate, bine, fapte bune, un an mai bun, speranta?

“Speranta moare ultima?”, oare chiar asa o fi?, de ce nu spunem ca “speranta nu moare”, ca e atat de puternica incat nu are cum sa moara? Nu putem fi siguri de nimic, vrem doar sa ne relaxam la gandul ca “noi vom fi cel care  va stinge lumina”,cu alte cuvinte incercam de fiecare data sa semanam cate un bob de speranta in trupurile noastre care sa ne ajute sufletul sa spere, sa aiba acea calitate de invingator, sa moara ultimul, sa fie cel mai bun. Si cea mai buna ocazie, este Craciunul, momentul bunatatii superlative, momentul sperantei longevive, momentul luptei intre fapte bune, momentul afirmarii sensibilitatii, a celei mai puternice sensibilitati, care mangaie cu perii de pene de strut :), cele mai scumpe, fata puternica imbarbatata de vremuri a sperantei.

Cu totii speram,cu totii ne asteptam la ceva mai bun,asa cum am invatat de la semenii nostri, toti cantam colinde mai fals sau mai bine pentru a ne trezi in suflet raza de speranta,ne place sa ne uram reciproc”Sarbatori Fericite”, ”Un an mai bun sa aveti”, de ce mai bun?, de ce nu ne multumim cu ce avem?Indraznesc sa cred ca avem o scuza,Craciunul este o buna ocazie sa ne uitam la siesi, sa cotrobaim prin sacul cu sentimente pentru alea mai bune, pentru alea mai nobile,atunci repede,pe fuga le stergem de praf si le facem cat mai bune si mai frumoase pentru a le oferi din abundenta celorlalti! Surpriza e ca de Craciun toti au aceasta bucurie,fiecare fiinta se dezbraca de rautati, si scurma dupa fărâmă de speranţă.

Colindele sunt bune, pacat ca nu merg tot anul, ca nu sunt pentru sezon, ele ne fac sa ne iubim mai mult, sa avem mai multa incredere in noi, sa ne indragostim iarasi de noi, de asta le iubim asa mult, atunci capatam atata incredere incat dam si la altii, de fapt asta e si scopul sa schimbam ceva in noi, si sa nu uitam de ele in magazine tot anul, sa le lasam sa ne infrupte sufletul mereu, incat sa nu fie nevoie sa le mai repetam,sa fim buni ,sa fim noi sa ne idragostim orbeste de noi!

Va urez un Craciun normal, oameni buni si dragi, restul vine de la sine!

Tags: ,

Cadouri echitabile de la Mai bine

by Anca 1. December 2009 00:41

 

Produsele pe care incercam sa le valorificam sub principiile comertului echitabil si solidar au ajuns in atentia celor de la Marie Claire, care isi indeamna cititorii sa faca de Crăciun cadouri echitabile, făcând trimitere şi la site-ul nostru.

 

Tags: , , ,

Mai bine in presă

Stephanie Roth la Iasi la DOC EST

by Cristi 27. November 2009 00:11

Stephanie Roth on Rosia Montana from Adela on Vimeo.

La DOC EST am avut placerea sa cunoasc cea mai simpatica activista de mediu din sud estul Europei si cateva cantoane elvetiene. Ne-a facut o expunere a celor intamplate in Rosia Montana in ultimul timp si ne-a oferit Solutia (The Solution Laughing ) pentru o salvare totala a zonei. Ideea e simpla si poate fi aplicata de fiecare dintre noi: Sa vizitam Rosia Montana. Vedem o zona superba, ne informam de la sursa de toata povestea, vizitam galeriile romane, poate tragem si un montain bike daca se poate si prin banii cheltuiti acolo (multi putini doesn't matter) asiguram locuitorilor o sursa de venit alternativa mineritului si de lunga durata. So haideti sa mergem cat mai multi la Rosia Montana sa (re)vedem si sa salvam o zona sublima.

Nu m-am putut abtine sa nu includ si reclama celor de la Glod Corporation ...

Tags: ,

Proiecte

Link-uri

RecentComments

Comment RSS

RecentPosts

Page List

Powered by BlogEngine.NET 1.5.0.7 - MaiBine Theme by Andreea, Adi