Mediu gri este un proiect personal care, cel puțin teoretic, se înscrie în categoria action.
Ne-am propus o investigație prin intermediul unei acțiuni simbolice care vizează teme precum: memoria, intimitatea, traumele emoționale, relația corpului uman cu natura & spațiul în care trăiește și se hrănește.
Ca fundal al acestei înscenări am ales spațiul casnic, apartamentul unde locuim care a primit, în timp, multiple semnificații emoționale. Gestul nostru este unul metaforic cu caracter poverist situat conceptual la granița între estetica gherilei formulată de criticul Germano Celant la sfârșitul anilor ‘60 & lucrările lui Giuseppe Penone și neo-avangarda românească a anilor ‘70, având ca punct de reper căutările performative în spațiul domestic ale lui Ion Grigorescu.
În mod concret, action-ul surprins în aceste imagini (cu rol strict documentar) trimite la ideea de vindecare ritualică cu ajutorul naturii, urmare a interacțiunii spontane a corpului cu un element descoperit de noi întâmplător pe scara blocului (un mare snop de buruieni aromatice, probabil smulse dintr-un ghiveci).
Deși motivația inițială a gravitat în jurul mesajului pur ecologic, noi am optat pentru o lucrare interpretabilă, ca o paranteză deschisă, considerând toate aceste posibile explicații și interpretări ca fiind necesare îmbogățirii discursului.
Rezultatul studiului spontan pentru o problemă studiată pe îndelete.
Acest material este rezultatul muncii creatorilor de povești vizuale narative care au participat la „Atelier de fotojurnalism. La intersecția dintre Schimbări climatice, Hrană și Drepturile Omului”, facilitat de Ioana Moldovan și organizat de asociațiaMai bine, din Iași.