Ilustrație via Dana Tanasa
Am fost întrebată odată, într-un curs la Colegiul Schumacher, de Ed Mayo, fondatorul Fundației New Economics, despre cea mai frumoasă perioadă din viața mea.
Mi-am dat seama atunci că vacanțele la țară, în casa bunicilor mei, au fost cele care mi-au plăcut cel mai mult. A fost un fel de epifanie. Ce a fost special atunci, la sfârșitul mileniului trecut, a fost că în acele vacanțe nu aveam niciun ban de buzunar (îmi amintesc chiar foarte bine cum bunica mea mi-a dat odată o monedă de 5 lei pentru o înghețată și a fost un eveniment unic care mi-a rămas în minte). Nu aveam bani, nu aveam jucării de plastic sau ceea ce astăzi cunoaștem drept gadgeturi, nu existau locuri de joacă amenajate, cu atât mai puțin un cinematograf sau o piscină publică.
Și totuși, în acele locuri și în acele vremuri se află cele mai frumoase amintiri ale mele. Îmi petreceam toată ziua afară, alături de verișorii mei și de alți copii, aflați și ei în vacanță. Mergeam adesea cu oile mătușii mele pe pajiștea râului, de-a lungul plutei, făceam chiar baie în râu, mă urcam în copaci să culeg cireșe negre, vișine, mure, caise sau pur și simplu pentru bucuria de a urca într-un copac și de a sări înapoi jos.
Bucuria și frumusețea acelor vremuri și locuri nu se regăseau în niciuna dintre activitățile mercantile, artificiale, ci doar în peisajele naturale, în frugalitate și simplitatea vieții.
Bunicii mei nu au părăsit niciodată țara, cu excepția cazului în care unul dintre ei a trebuit să treacă granițele pentru a lupta în cel de-al Doilea Război Mondial. Părinții mei au început să plece în străinătate abia la 40 de ani, pentru oportunități mai bune de muncă, în timp ce eu am părăsit România pentru prima dată la 21 de ani, ca student Erasmus în Barcelona. Fiica mea, pe de altă parte, a călătorit deja în străinătate la vârsta de 7 ani.
Când s-au născut bunicii mei, eram 2 miliarde de oameni pe Pământ. Când au venit părinții mei, existau aproximativ 2,7 miliarde de pământeni, când am venit eu la viață eram deja 4,6, iar în 2022, în timp ce fiica mea se bucura de prima sa călătorie internațională, omenirea a depășit pragul de 8 miliarde.
În prezent, suntem mult mai mulți și călătorim mai mult și mult mai des, iar zborurile internaționale au evoluat de la o ocazie rară pentru cei bogați și din clasa de mijloc superioară la o modalitate mult mai convenabilă și ușor accesibilă de a călători. În timp ce sistemele de susținere a vieții ale acestei planete vii unice se prăbușesc din cauza presiunii extinse a omenirii, se pare că ne așteptăm la o creștere de la aproximativ 10 milioane în 1940 la 10 miliarde de călători cu avionul în 2040.
Reflecția asupra acestor realități transgeneraționale ar putea părea banală pentru unii, dar îmi permite să împărtășesc o percepție mai bună a dimensiunii schimbării prin care a trecut omenirea. Și totuși, antropocenul a fost, în același timp, era în care ființele umane au început să își organizeze și să se bucure de timpul lor liber, o noțiune străină strămoșilor noștri și la fel de străină și în zilele noastre, pentru mulți pământeni, în special cei tributari vieții rurale, agrare.
Modul în care alegem să ne consumăm timpul liber este definitoriu pentru viețile noastre, fiecare alegere implicând efecte multiple atât asupra propriului nostru parcurs și a lumii noastre interioare, cât și asupra mediului înconjurător. Distincția dintre turismul durabil și turismul regenerativ este că acesta din urmă nu constă doar în diminuarea impactului negativ asupra mediului, ci și în creșterea amprentei pozitive asupra oamenilor și naturii din sistemele locale pe care le vizităm, lăsând o amprentă pozitivă.
Într-o lume agitată, în care majoritatea dintre noi nu ne găsim locul și timpul, suntem invitați să rearmonizăm această relație, să ne reapropriem timpul și spațiul, să ne vedem ca cetățeni ai lumii, ai PĂMÂNTULUI, înțelegând interdependența ca definitorie pentru viața noastră.
Petrecerea timpului în mod regenerativ implică o gestionare complet diferită a acestei resurse personale, în care timpul liber și joaca sunt la fel de valoroase ca munca, în care relațiile sociale au prioritate față de producția și consumul de produse inutile sau dăunătoare. Este vorba, în mod fundamental, despre un timp calitativ, o regăsire a timpului personal prin eliberarea de gândirea productivă, un timp care cultivă lentoarea și contemplarea, care permite spațiu mental și emoțional, generând terenuri fertile pentru conștientizare și prezență.
Pentru cei dintre noi care au acest privilegiu, timpul liber nu se manifestă neapărat în viața noastră ca timp eliberat. Libertatea începe atunci când experimentăm o creștere a cantității de timp liber care permite călătorii semnificative, implicarea în viața civică și artistică, precum și participarea la jocuri ludice sau practicarea contemplației. Vom fi capabili să trăim o viață din care să nu simțim nevoia de a evada prin intermediul vacanțelor, să găsim un sens în majoritatea acțiunilor și activităților noastre zilnice, fără a fi nevoiți să luăm o pauză de la propria noastră viață. Mă pot gândi la câteva modalități destul de simple de a vă îmbunătăți calitatea de economisire a timpului, care pot duce și la economisirea timpului nostru pe această planetă.
Redescoperiți gustul turismului local/de proximitate. Călătoriți cu bicicleta sau cu trenul pentru a descoperi teritoriile apropiate de locul în care vă aflați.
Mergeți cu cortul pentru a vă scufunda cu adevărat în natură, care este adevărata noastră mamă și creatoare, până la urmă.
Micul este frumos. Evitați lanțurile internaționale atât pentru cazare, cât și pentru mâncare, alegeți să vă cazați în locuri care sunt deținute de localnici, mâncați în restaurante cu ingrediente locale și angajați ghizi din rândul localnicilor. Nu vă grăbiți și faceți cunoștință cu localnicii și luați parte la viața comunității locale.
Contribuiți dincolo de banii pe care îi cheltuiți. De exemplu, vă puteți planifica călătoria în avans astfel încât să puteți contribui cu timpul dumneavoastră prin voluntariat într-o organizație locală. De exemplu, încercați woofing sau workaway, ajutați la o fermă și primiți în schimb cazare și mâncare.
Mergeți încet pentru a ajunge departe. Redescoperiți plăcerea de a călători lent. Viteza călătoriei poate fi înlocuită de durata acesteia. Puteți combina mai multe mijloace de transport pentru a merge mai departe - tren, autobuz, bicicletă, barcă.
Mai puțin înseamnă mai mult. Optați pentru suveniruri experiențiale, nu materiale - evitați să cheltuiți bani pe lucruri, ci mai degrabă investiți în experiențe; de exemplu, puteți afla mai multe despre o zonă care vă interesează în timp ce călătoriți, observând cum oamenii din alte culturi abordează o pasiune sau un hobby de-al dumneavoastră.
Ieșiți de pe cărările bătătorite. Căutați evenimente care nu sunt menționate în ghidurile de călătorie și locuri care nu sunt aglomerate de turiști; mergeți acolo unde merg localnicii, cu discreție, pentru a nu vă amesteca în spații și activități private.
Alegeți cazarea în funcție de considerente sociale. Priviți banii pe care îi cheltuiți pentru cazare ca pe o investiție în zonă. Sprijiniți comunitatea locală căutând furnizarea de produse locale și angajarea forței de muncă locale, politici care încurajează comerțul echitabil și echitatea în general, contribuția la regenerarea naturii etc.
Considerăm confortul sinonim cu luxul, accesul, ușurința și gratificarea.
Dar în afara acestui confort iluzoriu se află evoluția, creșterea și victoriile noastre personale.
Și dacă ar fi să analizați cele mai frumoase amintiri și cele mai revăzute momente din viața voastră, cele despre care vorbiți mereu cu mândrie, veți vedea că sunt de fapt momentele în care ați fost cel mai curajos, conectat, provocat, forțat să vă adaptați sau să treceți peste o frică, să gestionați o situație imprevizibilă sau, pur și simplu, când pur și simplu ați trăit, așa cum am făcut eu pe vremuri, la casa bunicilor mei de la țară.
Urcându-mă în copaci, fiind una cu natura mea și trăind clipa.
…………………………..
Acest articol este al optulea dintr-o serie de 8 realizate în cadrul proiectului Connection Regenerator Project finanțat de Erasmus + Islanda și implementat de Totel.ly (IS) în parteneriat cu Mai bine (RO).
Articol scris de Anca Gheorghică.
Fii parte din schimbarea pozitivă pe care încercăm să o producem în lume, zi de zi.
