Textul și fotografiile sunt realizate de Andreea Vlădulescu
Reduce, Refolosește, Reciclează – un motto folosit foarte des când vine vorba de deșeuri, la care se mai adaugă multe alte R-uri – Respectă, Repară, Refuză.
Totuși, observând realitatea, ideea de a trăi „etic”, de a nu consuma mai mult decât trebuie, de a produce cât mai puțin gunoi e aproape imposibilă:
– când viața produselor care ar putea dura mult mai mult e intenționat scurtată,
– când un nou trend încurajează mai multă cumpărare (și demodarea lucrurilor pe care le avem deja),
– când sunt exportate produse și apoi importate aceleași produse din alte țari de departe, producând astfel o amprentă de carbon semnificativ mai mare.
Și nici măcar nu se încheie aici: rata de reciclare actuala e 14% din totalul deșeurilor generate (în România). De fapt, chiar ideea de „viață bună” actuală se bazează pe consum, cumpărare și aruncare.
Totuși, peste jumatate din plasticul de unică folosința este produs de 20 de companii sau bănci, in timp ce peste 90% e produs de 100 de companii. Ideea că persoanele individuale sau cele care lucrează angajate la salubrizare ar trebui invinovățite nu conține adevarul. Sistemul e defectuos, iar statele nu au legi sau nu le aplică. Tot statele nu oferă ajutor sau reparații, în timp ce corporațiile mari produc fără scrupule și apoi fac greenwashing. Astfel că, vina pe care o simțim se datorează mult mai mult sistemelor proaste decât alegerilor individuale. O data ce acceptăm acest lucru, putem să schimbăm sistemele și/sau să susținem oamenii care deja o fac.
În același timp, relația noastră cu gunoiul e nesănătoasă și trebuie să se schimbe. Prin urmatoarele fotografii, îndemn persoanele care privesc să mediteze la întrebari precum:
Care e relația noastra cu gunoiul? Cine suntem „noi” din intrebarea precedentă și pe cine includem/nu includem în „noi”? Ce anume e și ce nu e gunoi? Cum invităm gunoiul în spațiul nostru? Cum îl eliminăm? Cum ne împinge estetica să il eliminăm din fotografii? Cum ajungem să avem o atitudine indiferentă la vederea deșeurilor din cauza omniprezenței lor?
Fotografiile vor să vă arate un drum de afară, înăuntru și apoi din nou afară, având grijă să prezinte și probleme și soluții, și lucruri negative, neutre și pozitive.
Mâncând din gunoiul de pe plajă, iulie 2019, Eforie Nord.
Un stâlp dintr-un gang dintre 2 străzi, decembrie 2022, București.
Contrast între marketingul plin de crăpaturi „estetic” și un pahar de unică folosință, decembrie 2022, București.
Adânc înrădăcinat în pământul de lângă o stație de autobuz, decembrie 2022, București.
Reciclare la Piața Romană, decembrie 2022, București.
Două persoane care lucrează la salubrizare la Romprest, o profesie invizibilă, pe o un bulevard aglomerat (Magheru), decembrie 2022, București.
O mașină de gunoi la 5 dimineața, pe o stradă mică, decembrie 2022, București.
Ghenă dintr-un bloc, decembrie 2022, București.
În interior, trandafiri tăiați, câțiva uscați, câțiva încă proaspeți, în ambalaj de plastic – ce e gunoi și ce urmează să fie?, decembrie 2022, București.
Uzura morală a unor pantofi sport purtați doar câțiva ani, decembrie 2022, București.
Borcane și sticle strânse pentru a fi date fie să fie pusă miere in ele, fie să fie reciclate, decembrie 2022, București.
Hainele pe care le cumpărăm se rup imediat și ajung să fie fie aruncate, fie cusute. Aici, o ruptură pe cusătură. decembrie 2022, București.
Câteva dischete de curățare reutilizabile puse la uscat, în interior, decembrie 2022, București.
O copertă, cu artă făcută din bucăți mici de hârtie puse să creeze o față. Într-o cafenea de pe Calea Dorobanți, decembrie 2022, București.
Un anticariat de cărți, prezent la Gaudeamus, cel mai mare târg de cărți din România. Cărțile au parte de o a doua șansă, decembrie 2022, București.
Câteva bidoane de 10 litri lăsate la soare ca să se usuce pentru refolosirea lor la producerea individuală de mâncare sau băutură. O pisicuță trecând pe lângă, octombrie 2022, județul Argeș.
Lecturi, surse și resurse (într-o ordine aleatorie):
Asociația Mai Bine are resurse legate de mediu https://www.maibine.eu/resurse, în special https://www.maibine.eu/deseuridomesticesisalubritatea
despre subiectul deșeurilor;
Un articol despre frunzele care cad toamna https://mindcraftstories.ro/mediu/de-ce-e-mai-bine-sa-lasi-frunzele-sub-copaci-decat-sa-le-strangi/
Un articol despre colectarea separată și reciclare https://pressone.ro/cum-colectam-separat-in-mod-corect-ambalajele-de-la-magazin-pentru-reciclare-probleme-si-potentiale-solutii
https://hartareciclarii.ro/
https://www.colectaredeseuri.ro/
https://ecoteca.ro/managementul-deseurilor/ghiduri-si-instructiuni-privind-gestionarea-deseurilor
https://pressone.ro/cat-de-aproape-e-romania-de-implementarea-sistemului-garantie-returnare-pentru-sticla-plastic-si-metal
Dacă ai vreun lucru pe care nu-l mai vrei, dar pe care altcineva l-ar putea dori pe gratis: https://www.freecycle.org/, cu multe grupuri de facebook mai active freecycle + numele orașului. De asemenea, anticariatele, magazinele de second hand sau site-urile de vânzare a lucrurilor deja folosite sunt și ele folositoare.
Magazine zero waste (cel din București cu livrare in țară – https://magazinzerowaste.ro/)
„Gomora” de Roberto Saviano, carte care vorbește și despre gunoiul toxic care ajunge pe câmpuri, îmbolnăvind pămantul, oamenii din jur și oamenii (de obicei din categorii vulnerabile) care le transportă.
https://www.greenpeace.org/africa/en/blogs/52881/how-to-practice-conscious-consumerism/ – Articol despre consumerismul conștient (în engleză)
https://www.lemonsandluggage.com/the-huge-problem-with-zero-waste/ – Probleme în a fi zero waste (articol în engleză)
Explicație a greenwashing-ului https://en.wikipedia.org/wiki/Greenwashing
https://sdgs.un.org/goals – Site-ul Natiunilor Unite care vorbește despre obiectivele sustenabilitații dezvoltării (site în engleză)
Un studiu academic despre interesecționalitate și schimbările climatice https://doi.org/10.1080/09644016.2013.835203 (în engleză, open source)
https://www.minderoo.org/plastic-waste-makers-index/news/revealed-businesses-and-banks-behind-global-plastic-waste-crisis/ – despre producerea de
plastic de unică folosință, companiile și băncile din spate. Pe lânga informații, există și o pagină cu acțiuni concrete https://sourceofplasticwaste.org/#demand-change (ambele în engleză)
—
Articolul „Relația cu gunoiul” este realizat de Andreea Vlădulescu.
Andreea V. este o persoană care lucrează în film, fotografie și alte medii, descriindu-se ca artistă povestitoare. Pasiunile sale includ activismul, visatul la o lume mai bună, explorarea întrebărilor socio-culturale, chestionarea constructelor, estetica și meme-urile.
Instagram – https://www.instagram.com/andreea_vladulescu/
Website în construcție.
—
Acest material este rezultatul muncii creatorilor de povești vizuale narative care au participat la „Atelier de fotojurnalism. La intersecția dintre Schimbări climatice, Hrană și Drepturile Omului”, facilitat de Ioana Moldovan și organizat de asociația Mai bine, din Iași.
Fii parte din schimbarea pozitivă pe care încercăm să o producem în lume, zi de zi.
