La finalul anului 2015, mai mulți membri activi și simpatizanți Mai Bine s-au adunat la aceeași masă pentru a găsi cea mai potrivită denumire pentru o nouă inițiativă a asociației: construirea unei sere ecologice, anume o seră realizată doar din materiale de construcție naturale.
Obiectivul final al inițiativei este de a împărți în mod gratuit semințe naturale, din soiuri autohtone și diverse, tuturor celor interesați de grădinăritul ecologic, în limita stocului disponibil în fiecare sezon. Acest lucru presupune ca în prealabil să fie cultivate și multiplicate semințe provenite din legume și alte plante comestibile care nu fuseseră alterate de pesticide sau alte chimicale.
Motivul pentru care s-a ales varianta unei construcții din materiale naturale l-a reprezentat interesul mai multor membri ai asociației în acest domeniu. Cu toate acestea, cei implicați direct în inițierea proiectului nu aveau studii ori experiență în construcții, de orice fel, și nici în horticultură. Drept urmare, ei au considerat acest lucru o oportunitate de a învăța și căpăta experiență în ambele arii de activitate, respectiv de a cunoaște oameni noi preocupați de aceste domenii, care să îi îndrume ori alături de care să lucreze împreună.
Acestea erau informațiile disponibile comesenilor adunați într-o seară iernatică, la adăpostul CUIB-ului, în momentul în care au pornit „furtuna de idei” (brainstorming-ul) pentru a găsi un nume potrivit pentru noua inițiativă. Multe denumiri au fost propuse, însă „Legumești” a fost numele care, odată rostit și apoi învârtit prin jocuri de cuvinte și alte semnificații, a surâs tuturor celor prezenți la masă.
Primii pași
Pentru a putea începe construcția serei era nevoie de oameni și, bineînțeles, de resurse financiare. Una din provocările asumate de la începutul inițiativei a fost aceea de a aduna fonduri din comunitate, ceea ce a însemnat că membrii asociației au apelat la prieteni pentru a fi sprijiniți atât prin aptitudinile și competențele acestora, cât și prin donații, în funcție de posibilitățile fiecăruia.
După ce a fost bine conturat conceptul, a fost realizată identitatea vizuală și alte elemente de promovare, care au fost apoi urcate pe o platformă de crowdfunding ce a fost considerată potrivită scopului propus. A fost prima experiență de acest gen pentru membrii asociației, astfel că acest lucru a implicat documentarea și realizarea unui plan despre cum poate fi creată o campanie de strângere de fonduri de succes din mediul online, care a fost demarată la începutul anului 2016.
În paralel, au fost căutate și dezbătute diferite variante și tehnici de construire ale serei, toate pornind de la dorința de a folosi doar materiale naturale. Au fost găsite tot felul de informații, însă multe dintre acestea erau incomplete, iar una din concluzii a fost că unele tehnici pot funcționa în anumite părți ale lumii, pe când în altele, nu. Totodată, unul din principiile asociației este de a lucra cu ceea ce ai la îndemână, așadar au fost luate în calcul cu precădere tehnicile care au fost folosite în trecut de către înaintașii acestor meleaguri, care apoi ar putea fi adaptate realităților din prezent.
În cele din urmă, cu ajutorul prietenilor cu experiență în astfel de construcții ori cu studii de arhitectură, s-a ajuns la un numitor comun, atât din punct de vedere al materialelor care urmau să fie folosite, cât și a tehnicii, tipului de structură și alte elemente esențiale pentru realizarea serei. Toate acestea au fost înglobate într-un plan bine pus la punct, care a fost apoi folosit pentru a ghida lucrările.
Haida!
În primăvară anului 2016 au fost demarate lucrările de pregătire a spațiului de construcție, care este situat în zona lacului de acumulare din comuna Rediu, adică la aproximativ 3 km distanță de rond Păcurari, Iași. Acest lucru a presupus crearea unui șanț de aproximativ 70 cm lățime și 1 metru adâncime, pe o lungime totală (4+1 laturi) de aproximativ 47 metri. Această operațiune a fost realizată manual și, tot prin propriile forțe ale voluntarilor, cu ajutorul doar a unor găleți și a unei roabe, au fost umplute șanțurile cu câteva tone de piatră de râu, aduse în prealabil cu un camion din proximitatea Iașului.
În iunie a fost organizat un atelier de construcții naturale, care a fost facilitat de un expert în tehnici de construcție cu materiale naturale și la care au participat peste 15 persoane. Împreună cu participanții s-a realizat un soclu din saci umpluți cu aceleași pietre de râu, adică partea de jos a construcției. Aceștia au fost dispuși în mod liniar, ușor intercalați, și prinse cu sârmă ghimpată între straturi.
Atunci s-a învățat și pus în practică și tehnica „cobăritului”, adică realizarea unor bile mari formate dintr-un amestec de pământ galben, nisip, paie și apă, care trebuia să aibă o anumită consistență pentru a putea fi ridicați pereții serei. Avantajul principal al acestei tehnici constă în faptul că materialele din care se realizează cobul sunt ușor de procurat și, în funcție de teren, disponibile la fața locului. În plus, procesul poate fi realizat de oameni de orice vârste și poate fi relativ ușor de învățat de toată lumea, iar costurile sunt relativ scăzute: a fost necesară achiziționarea nisipului, baloților de paie și a transportului de pământ galben.
Ulterior, au fost organizate numeroase întâlniri la care au participat cel puțin 30 de voluntari care doreau să învețe și să contribuie la ridicarea serei. Lucrările au continuat până în toamna anului 2016, atunci când condițiile meteorologice au devenit potrivnice eforturilor voluntarilor de a lucra cu materialele naturale. Acest lucru s-a petrecut în perioada în care se identificau cele mai bune soluții pentru a nivela soclul, având în vedere că terenul avea o oareșice pantă, respectiv după ce fusese acoperit doar o parte din soclu cu cob.
În paralel, au fost dezvoltate și organizate mai multe ediții de „Micul Prânz”, anume o modalitate de strângere de fonduri care a luat forma unor evenimente culinare cu bucătari-invitați în cadrul spațiului oferit de CUIB. Prin intermediul acestor evenimente interactive, care până în prezent numără 12 ediții, s-au strâns o bună parte din fondurile necesare pentru construcția serei, alături de evenimentul de marcare a 7 ani de existență a asociației Mai Bine, „Dăruiește Legumești”, care a fost dedicat acestei inițiative și la care au participat aproximativ 150 de oameni.
Uneori, greșeala e cel mai bun profesor
În cadrul atelierul din iunie a fost transmis faptul că este important ca soclul, care fusese realizat din saci de rafie umpluți cu pietre, să fie acoperit cu cob pentru a putea rezista intemperiilor și schimbărilor de temperatură. În caz contrar, sacii ar fi urmat să se deterioreze și să nu mai poată fi folosiți în cadrul structurii. Ceea ce s-a și întâmplat. Temperaturile scăzute din toamna anului 2016 au împiedicat membrii asociației să acopere soclul în totalitate, iar prelatele care au fost folosite ca alternativă s-au dovedit a fi insuficiente pentru protejarea a ceea ce fusese clădit până în acel punct cu sprijinul voluntarilor.
S-a încercat găsirea unui plan de recuperare a ceea ce fusese stricat de vreme, respectiv de a fi consolidat ceea ce părea că rezistase intemperiilor. Însă un calcul scurt al materialelor estimate că urmau să fie folosite pentru pereți, la care s-a adăugat greutatea lemnului și a acoperișului, au contribuit la luarea deciziei de a deconstrui soclul și de a o lua de la început. Argumentul principal a fost acela de a nu ajunge în situația de a risca integritatea fizică a construcției și, cu precădere, a persoanelor implicate în tot acest proces, doar pentru a salva o bucată din soclu.
Pare mai ușor spus decât e de făcut, mai ales că erau zeci de metri de sârmă ghimpată înșirate și tone de piatră de dat la o parte. Prima lovitură cu barosul care a fost lansată spre soclu a fost cea mai dificilă. Apoi au urmat alte zeci de lovituri, presărate cu pauze de respiro. Însă era clar că această sarcină presupune eforturi considerabile care ar putea fi realizate și cu ajutorul unui utilaj.
În mai puțin de 4 ore, munca depusă în aproape 4 luni a fost nivelată, astfel că a devenit un exemplu numai bun pentru a ilustra că e mult mai ușor să distrugi ceva decât este să clădești un lucru similar.
Înapoi la planșă
Din toată această experiență, au fost trase mai multe învățături. În primul rând trebuie subliniată importanța protecției adecvate a ceea ce clădești, indiferent dacă acest lucru se întâmplă pe durata unui sezon sau a mai multor anotimpuri.
Un alt lucru care a devenit foarte clar pe măsură ce s-a avansat cu lucrările a fost faptul că, atunci când se lucrează cu materiale naturale, condițiile meteorologice influențează în mod semnificativ procesul. Cobul nu se poate face în condiții de ploaie sau frig, și totodată trebuie lăsat să se usuce primul strat de cob pentru a putea fi adăugat un al doilea strat.
În plus, chiar dacă tehnica este accesibilă pentru oricine, ea presupune eforturi susținute și se întinde pe o durată relativ mare de timp. Acest lucru este cauzat nu doar de vreme, ci și de ritmul în care se lucrează pentru prepararea cobului și clădirea pereților. Pe de o parte, nu se poate avansa prea mult deodată întrucât straturile trebuie adăugate progresiv, pe măsură ce cele inferioare se usucă. Pe de altă parte, este indicat să nu fie prelungit prea mult procesul de construire, altfel există riscul de a intra în anotimpul friguros cu secțiuni care sunt expuse pe o suprafață mare (exterior și interior) intemperiilor. Dacă construcția este bine realizată, atunci probleme mari nu ar trebui să apară, însă cel mai indicat ar fi ca în momentul începerii unui astfel de proiect să existe o viziune realistă a pașilor necesari, inclusiv fondurile necesare pentru fiecare etapă în parte, astfel încât să avanseze într-un ritm propice.
Întrucât partea financiară este un aspect care chiar trebuie luat în calcul, în continuare vom vorbi despre situația în care ne aflăm în prezent, din acest punct de vedere. De la începutul proiectului și până acum, am primit în total donații în valoare de 34630 RON, dintre care 14480 Ron au fost strânși prin intermediul platformei de crowdfunding Indiegogo, iar restul prin activitățile de strângere de fonduri organizate în comunitate, suma cea mai mare fiind adunată datorită edițiilor ”Micul prânz”.
Din această sumă, am cheltuit până în prezent 11410 RON pe cheltuieli operaționale, iar 6900 RON pe cheltuieli legate de oamenii care s-au implicat în acest proiect. Acest lucru înseamnă că mai avem disponibili 16320 RON, iar pentru fiecare bănuț pe care l-am strâns trebuie să le mulțumim tuturor celor care au crezut în inițiativa noastră.
Suma rămasă ne permite să avem o viziune mai clară despre posibilitățile și nevoile pe care putem să le luăm în calcul, în funcție și de alternativele pe care cei care se vor implica în continuare vor decide să le implementeze pentru a ridica Legumești.
Nota bene
Până acum am omis acest aspect, însă este foarte important de luat în calcul: orice construcție care are fundație, și nu numai, are nevoie de o autorizație de construcție. Acest lucru presupune obținerea a numeroase acte în prealabil și sunt câteva proceduri care trebuie respectate în acest proces.
În cazul serei, partea bună este că ea poate fi catalogată drept anexă gospodărească, construcție care este inclusă în legislație și care se potrivește foarte bine cu destinația ei finală. Partea mai puțin pozitivă sunt normativele din domeniu care, în linii mari, îi obligă prin lege pe cei implicați în procesul de construcție să folosească materiale „convenționale”, cum ar fi betonul, cimentul și alte amestecuri prefabricate.
Acest lucru este un impediment de ordin etic pentru membrii asociației, întrucât dincolo de faptul că o parte din ei au fost implicați în mod direct într-un proiect care încurajează respectarea legislației în materie de urbanism, construcție, protejarea patrimoniului și a mediului, obligativitatea folosirii unor materiale care doar în ultimele două secole au ajuns în forma lor actuală, este relativ absurdă.
Această experiență a scos la iveală anumite lacune în lege și necesitatea unei campanii de advocacy și lobby pentru modificarea legislației astfel încât construcțiile din materiale naturale să fie incluse în normativele din domeniu, inclusiv pentru cele destinate să fie locuite. Pentru ca acest lucru să se întâmple este însă nevoie ca până și în instituțiile de superioare de învățământ să fie incluse discipline prin care astfel de construcții să fie analizate și, eventual, puse în practică.
În loc de concluzie
O seră va fi ridicată și va purta numele de Legumești. Însă această perioadă rece va fi folosită pentru a cântări toate opțiunile și pentru a ajunge la cea mai bună decizie cu privire la forma și modul în care o vom construi, având în vedere învățăturile care au fost adunate. De curând ce vom decide când vom reîncepe și care va fi cea mai bună cale de a acționa pentru a ajunge în punctul în care vom putea multiplica și distribui semințe, vă vom anunța și invita să ridicăm sera Legumești împreună.