Termenul de reziliență este din ce în ce mai des întâlnit și folosit în discursuri publice și luări de poziție, însă nu suntem siguri că toți cei care-l folosesc îl înțeleg suficient de bine sau sunt determinați să participe la transformarea societății într-un sistem socio-ecologic rezilient.
Te invităm să descoperi în rândurile următoare cum este folosit acest concept de politicienii autohtoni, ce elementele ai nevoie să definești a putea înțelege reziliența și care este abordarea pe care noi o propunem prin reziliența climatică.
Acest articol are o continuare, în care enumerăm diferite exemple de acțiuni pe care le poți lua, însă recomandăm să începi cu paragrafele de mai jos.
Lansarea de către Guvernul României a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar putea fi un exemplu de înțelegere deficitară sau de folosire nepotrivită a conceptului de reziliență.
În plus, peste 70 de organizaţii cu experienţă, expertiză şi reprezentativitate în domenii precum social, educaţie, sănătate, ocupare și locuire solicită să fie consultate și incluse în procesul de planificare, realizare și implementare a PNRR pentru ca acesta să răspundă cu prioritate nevoilor reale ale persoanelor din categoriile vulnerabile, de la copiii din mediul rural până la membrii comunităților stigmatizate.
Semnalele primite de la numeroși reprezentanți ai societății civile ne arată că PNRR nu răspunde într-un mod adecvat provocărilor actuale ale societății noastre și ridică semne de întrebare cu privire la oportunitatea măsurilor de „redresare” și „reziliență” propuse.
Totuși, ce înseamnă reziliența? Care sunt legăturile dintre reziliență și toate problemele semnalate de organizațiile neguvernamentale? Și, mai ales, ce ar trebui sau ar putea să presupună crearea rezilienței climatice?
În limba română, termenul de reziliență este folosit îndeosebi în domeniul fizicii și este definit, secundar, ca fiind „capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (emoțional, economic șamd)”, conform dexonline.ro.
Așadar, reziliența trebuie tratată în raport cu ceva sau cineva și este un efect al unui șoc, provocat de un factor extern, asemeni procesului fizic.
Prin urmare, pentru a defini reziliența climatică este necesar să clarificăm care este șocul, cine și ce îl provoacă și pe cine afectează: Vom discuta ulterior de ce am ales „climatic”.
1. Șocul: oamenii de știință ne oferă datele pentru a ne trage propriile concluzii, iar activiștii din toată lumea trag un semnal de alarmă cu propriile voci: schimbările climatice și pierderea biodiversității se desfășoară sub ochii noștri, iar acum este momentul să acționăm;
2. Cauza: Influența noastră, a oamenilor, asupra climei, biodiversității și ecosistemelor a determinat o parte din oamenii de știință să declare că am intrat într-o nouă eră geologică, Antropocen, care este caracterizată prin efectele semnificative ale activității umane asupra fenomenelor naturale ale planetei.
Chiar dacă geologii nu s-au pus de acord cu privire la când și dacă această eră a început, 97% dintre climatologi au ajuns la consens: schimbările climatice se petrec în acest moment.
În plus, peste 1300 de experți în diferite domenii științifice ai IPCC au concluzionat că există o probabilitate de peste 95% că activitatea umană din ultimii 50 de ani a contribuit și continuă să contribuie la încălzirea planetei, una din cauzele schimbărilor climatice.
3. Efectele: Schimbările climatice și complexitatea relațiilor de interdependență între plante și animale înmulțește riscul apariției unei co-extincții în masă, ca un efect de domino, a speciilor. Mai mult, unii specialiști argumentează că ne aflăm deja în cea de-a șasea mare extincție planetară, primele cinci având loc în ultimii 540 milioane de ani ale planetei.
Aceste efecte asupra animalelor, plantelor și altor organisme ne afectează direct și indirect pe mine, pe tine și pe orice alt om, căci noi toți facem parte din sisteme socio-ecologice.
Înainte de a defini reziliența climatică, considerăm importantă înțelegerea a ce înseamnă un sistem socio-ecologic, anume un:
a. sistem coerent de factori biofizici și sociali care interacționează în mod regulat într-un mediu susținut, rezilient;
b. sistem care este definit pe mai multe dimensiuni spațiale, temporale și organizaționale, care pot fi interconectate ierarhic;
c. set de resurse esențiale (naturale, socio-economice și culturale), ale căror fluxuri și utilizări sunt reglementate printr-o combinație de sisteme ecologice și sociale;
d. sistem perpetuu dinamic, complex, care se adaptează în mod continuu.
Cu aceste elemente clarificate, introducem o definiție formată din două părți a conceptului de reziliență climatică:
(A) Reziliența climatică este capacitatea sistemelor socio-ecologice de a absorbi șocurile și de a menține funcționalitatea acestora în fața stresurilor externe impuse de schimbările climatice;
(B) Reziliența climatică presupune adaptarea și reorganizarea sistemelor socio-ecologice astfel încât să evolueze în configurații mai dezirabile, care să îmbunătățească sustenabilitatea sistemelor și să le lase mai bine pregătite pentru viitoarele schimbări climatice.
Aceste definiții sunt încă dezbătute din cauza implicațiilor practice ale acestui concept.
Noi ne concentrăm atenția asupra reorganizării, anume să identificăm care ar fi procesele de transformare ale sistemelor socio-ecologice actuale necesare pentru a dezvolta reziliența climatică, așa cum o percepem noi, și ce putem face în această privință.
Omul este parte din natură și are o relație de interdependență cu plantele, animalele și alte organisme, precum toate celelalte vietăți.
Dispariția speciilor sau distrugerea ecosistemelor ne afectează, fără doar și poate, pe noi toți și, într-un scenariu extrem, dar nu improbabil, aceste fenomene pot provoca inclusiv dispariția speciei umane.
Această din urmă ipoteză ar putea părea prăpăstioasă, însă nu este imposibilă.
Pentru a evita să ajungem la un dezastru ecologic și social și, dimpotrivă, să ne îndreptăm către un sistem socio-ecologic în armonie cu natura, bazat pe cooperare, empatie și respect reciproc, este nevoie să luăm o serie de măsuri, acum.
Noi considerăm reziliența climatică ca fiind un concept umbrelă și este departe de noi gândul că ar fi un panaceu. Transformările la nivel de sistem socio-ecologic, comunitate, individ, respectiv al relațiilor dintre noi, între oameni și celelalte vietăți și cu noi înșine sunt cel puțin la fel de diverse precum este natura umană și animală deopotrivă.
Să pretindem că știm sau că putem enumera aici toate schimbările necesare pentru a ne pune pe o traiectorie către un sistem socio-ecologic care funcționează în armonie ar fi cel puțin nerealist și dubios.
Cu toate acestea, te invităm să citești în acest articol câteva acțiuni pe care le poți lua, prin intermediul căruia te introducem unor teme și abordări cu care noi rezonăm.
Surse foto principală, foto 2, foto 3, foto 4
Articolul face parte din proiectul „Iașul verde”, finanțat de Primăria Municipiului Iași. Conținutul acestui material intră în responsabilitatea asociației Mai bine și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Primăriei Municipiului Iași.
Fii parte din schimbarea pozitivă pe care încercăm să o producem în lume, zi de zi.
