Sărăcia lucrătorilor din industria confecțiilor este o realitate dizgrațioasă, atunci când luăm în considerare profiturile realizate de brandurile de modă și retailerii din lanțul de aprovizionare al confecțiilor, pe care am adus-o sub lumina reflectoarelor.
Ca răspuns la această situație inacceptabilă, Clean Clothes Campaign a dezvoltat Salariul De Bază European, un prag de referință transfrontalier al salariului pentru un trai decent, care se bazează pe costurile de trai din 15 țări europene producătoare de confecții, inclusiv din România și alte 6 state membre ale Uniunii Europene.
Salariul de Bază European (în engleză, Europe Floor Wage) face parte dintr-o propunere de politică publică transfrontalieră, pentru Europa Centrală, de Est și Sud-Est, pe care te invităm să o citești integral aici.
Asociația Mai bine, în calitate de membră a rețelei globale Clean Clothes Campaign, se alătură organizațiilor partenere din regiunea noastră pentru a sprijini această inițiativă care contestă amenințarea constantă a relocării fabricilor de producție în țările vecine, practicate de brandurile de modă, și a competiției salariilor către fundul sacului, practicate de guverne.
Apare deseori presupunerea potrivit căreia condițiile de muncă și salariile europene în producția de haine sunt superioare celor din Asia. În realitate, decalajul dintre salariile minime și cele actuale ale muncitoarelor și muncitorilor, pe o parte, și valoarea estimată pentru un trai decent, pe celalată parte tinde sa fie mai mare în industria textilă din Europa, comparativ cu cea din Asia.
Dinamica puterii în lanțurile globale de aprovizionare favorizează brandurile și retailerii. În timp ce aceștia își asumă rolul fixării prețurilor, furnizorii sunt cei care trebuie să accepte prețurile care li se oferă.
Brandurile și retailerii controlează modul în care valoarea este distribuită de-a lungul lanțului de aprovizionare, precum și unde și când are loc producția. Industria îmbrăcăminții reprezintă, așadar, un exemplu chintesențial a unui lanț valoric condus de cumpărător. Brandurile și retailerii pot fi considerați angajatorii principali.
Unele branduri de modă și unii retaileri recunosc, în principiu, dreptul la un salariu pentru un trai decent în codurile lor de conduită voluntare. Cu toate acestea, măsurile acestora se limitează deseori la monitorizarea conformității furnizorilor cu salariul minim legal din regiunea respectivă. Aproape nimeni nu asigură un salariu decent, în practică.
Guvernele din regiunile producătoare, cum ar fi cele din România și întreaga zonă Central Est-Europeană, mențin salariul minim pe economie cât mai mic posibil. În medie, acesta reprezintă echivalentul a 25% din salariul pentru un trai decent, căci guvernele compară mereu salariile cu cele din țările concurente și țin seama necontenit de pericolul ca brandurile să nu-și mute comenzile în acele țări.
Pentru o imagine mai clară, în 2018, un muncitor care lucra într-o fabrică de textile din România primea un salariu minim pe economie în valoare de 1194 RON (net), adică aproximativ 24% din 5069 RON (net), valoarea estimată a Salariului de Bază European, în 2018.
În 2021, salariul minim pe economie a ajuns la 1386 RON (net), o creștere insuficientă pentru a recupera semnificativ decalajul dintre banii pe care-i primesc muncitorii în mână și un salariu decent.
Pericolul mutării comenzilor este un impediment major în calea negocierii salariilor și în calea unei organizări a forței de muncă. Modelul global al modei rapide (fast fashion) creează nevoia unei politici publice care să combată relocarea competiției salariale între țări și/sau regiuni și care, totuși, nu face diferitele țări egale.
Propunerea unui Salariu de Bază European vine ca urmare a nevoii de a contesta amenințarea constantă de relocare a fabricilor de producție. Prin această inițiativă transfrontalieră, putem ocoli competiția salariilor către fundul sacului, așa numitul proces „race to the bottom”, practicată de țările europene producătoare de confecții, printre care și România.
Însă asta nu înseamnă că Salariul de Bază European este singura estimare posibilă. Din contră, pragurile de referință transfrontaliere și naționale pentru salarii pentru un trai decent sunt complementare.
Evităm așadar capcana căutării estimării pentru salariul perfect, întrucât asemenea lucru nu există. Pragul de referință propus de Salariul de Bază European – Europe Floor Wage Benchmark -, pe care Clean Clothes Campaign îl propune, nu este menit să excludă spațiul politicilor publice naționale și a dezbaterilor din jurul acestui subiect.
Este timpul ca muncitorii și muncitoarele din Centrul, Estul și Sud-Estul Europei, care produc hainele cetățenilor europeni, să primească un salariu decent. Prin urmare, cerem ca:
1. Brandurile de modă și retailerii:
2. Uniunea Europeană și guvernele naționale din țările de consum și de producție din Europa, printre care și Guvernul României:
Descoperă toate detaliile propunerii de politică publică transfrontalieră în documentul Un alt salariu este posibil.
Te invităm să citești realitățile surprinse în raportul Sub lumina reflectoarelor. Exploatarea din industria modei, realizată de Clean Clothes Campaign în anul 2020 și tradusă și adaptată de asociația Mai bine, prin proiectul Fashion Checker, în 2021.
Urmărește paginile Clean Clothes Campaign România, de pe Facebook și Instagram, pentru a porni un dialog pe tema salariilor de care avem cu toții nevoie pentru a trăi decent.
Acest material face parte din proiectul Fashion Checker, care este finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul acestui material intră în responsabilitatea asociației Mai bine și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.
Fii parte din schimbarea pozitivă pe care încercăm să o producem în lume, zi de zi.
