De ani de zile, defrișările s-au strecurat în casele noastre, în coșul de cumpărături, în frigider, în prânzul de la muncă sau în cafeaua pe care o bem zi de zi.
Însă acest lucru este pe cale să ia sfârșit, deoarece instituțiile Uniunii Europene au ajuns la un acord istoric.
Pe 5 decembrie 2022, la o întâlnire a reprezentanților Comisiei Europene, Consiliului Europei și Parlamentului European, care a durat până la primele ore ale dimineții, s-a ajuns la un acord cu privire la regulamentul prin care sunt interzise comercializarea produselor care generează defrișări, pe teritoriul Uniunii Europene.
Un acord istoric
Este primul regulament din lume care abordează defrișările globale și are potențialul de a asigura o reducere semnificativă a amprentei ecologice a Uniunii Europene asupra ecosistemelor naturale.
Noile reguli depășesc standardele țărilor producătoare, impunând controale prin care să se certifice faptul că produsele nu provin de pe terenuri pe care s-au efectuat defrișări sau degradări forestiere.
Produse precum uleiul de palmier, carnea de vită, soia, cafeaua, cacao, lemnul și cauciucul, precum și derivatele acestora, cum ar fi mobila și ciocolata, care sunt achiziționate zilnic de milioane de cetățeni din Uniunea Europeană, vor fi disponibile pe rafturi doar în condițiile în care nu mai contribuie la defrișări.
Regulamentul este aplicabil și în România
România este în top 10 producători de mobilă din Europa și exploatează cantități uriașe de lemn, care sunt exportate în alte țări din Uniunea Europeană.
Mai multe investigații din ultimii ani au scos la iveală faptul că lemnul care este produs în România provine inclusiv din defrișări ilegale, cu consecințe minime asupra celor care taie pădurile.
Actualul regulament obligă operatorii și comercianții să ia măsuri bazate pe un sistem de trasabilitate cu geolocalizare. În funcție de nivelul de risc de defrișare și degradare în țările de origine ale produselor, nivelul de control al produselor poate fi sporit.
Totodată, în definiția termenului de „degradare a pădurilor” a fost inclusă, printre altele, transformarea pădurilor primare și seculare în păduri plantate.
Există loc și de îmbunătățire
În afara domeniului de aplicare inițial al acestui regulament se află alte ecosisteme critice care nu intră în definiția pădurilor. Parlamentul European a propus includerea în text a „altor terenuri împădurite”, dar această propunere este amânată pentru revizuire, care va avea loc la un an de la intrarea în vigoare a regulamentului.
Ca produse de risc, lista include cauciucul și uleiul de palmier, împreună cu derivatele acestora, dar nu include produse precum porumbul, biodieselul și cărbunele de lemn, care sunt esențiale în promovarea defrișărilor și degradarea ecosistemelor. Lista de produse și mărfuri cu risc poate fi revizuită la doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, ceea ce înseamnă că, în practică, va trebui să aștepte până în 2026.
Important de menționat este și faptul că în regulament nu au fost incluse prevederile puternice care ar fi sporit nivelul de protecție al drepturilor funciare ale popoarelor indigene și ale comunităților locale, care s-au dovedit în mod repetat a fi cei mai buni gardieni ai pădurilor.
După aprobarea oficială de către Consiliu și Parlamentul European, regulamentul va intra în vigoare la 18 luni de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că operatorii și companiile vor trebui să îl respecte începând cu anul 2025.
În ciuda punctelor slabe și a ambiției limitate în anumite puncte, acesta este totuși un pas important în construirea unui regulament fundamental pentru a conduce o cale a responsabilității globale în ceea ce privește conservarea ecosistemelor.
În plus, sprijinul pentru campania #Together4Forests ilustrează clar că cetățenii europeni se așteaptă la un rol puternic din partea instituțiilor în lupta împotriva defrișărilor și a distrugerii ecosistemelor, precum și la dreptul de a consuma în cunoștință de cauză, în special în ceea ce privește impactul produselor de pe rafturi.
Fii parte din schimbarea pozitivă pe care încercăm să o producem în lume, zi de zi.
